Nesimtirea la romani – next level

Romanii au trecut la urmatorul nivel de nesimtire de ceva vreme: cd-uri aruncate pe geam direct pe spatiul verde, atacuri cu obiecte metalice pe la spate pe strada in vazul tuturor, blocajul benzii de urgenta pe autostarda in momentul producerii unui accident, galagie non-stop indiferent de ora, mizerii debitate din ce in ce mai groaznice de fata cu familia, ingnoranta totala fata de tot ce se intampla in jur. Din fericire o spun, au inceput sa ia atitudine cu privire la nenorocirile care mananca sufletul unui om educat si cel al unui om needucat, acei oameni care au primit o educatie frumoasa din partea parintilor, a familiei, s-au autoeducat si sunt si dispusi sa puna in aplicare, si chiar sa-si asume acele valori frumoase care ne fac un pic mai fericiti, mai placuti si care ne ung sufletul.

Eu am luat-o in freza doar pentru ca nu am mai suportat atitudinea unui baiat de clan, care se credea Dumnezeu, comportandu-se necivilizat intr-un bazin de inot, chiar si dupa repetate rugaminti pentru a-mi face loc sa inot. Fiind numit nesimtit, baiatul s-a razbunat, sfidat fiind si de faptul ca pe mine nu ma interesa cine este el, dar important este ca cel putin o perioada nu mai calca pe la bazinul la care ma duc eu, si se poate sa fi realizat totusi ca a gresit prin comportamentul sau in bazin si ca nu a obtinut nimic prin violenta, nereusind sa castige, ba chiar fiind dominat psihologic.

La televizor, o companie publictara are curajul sa faca un spot publicitar in care este numit taran, de catre ceilalti oameni prezenti in bar, unul care in loc sa invete ceva nou, prefera sa se delecteze cu manele schimband canalul in timp ce toti ceilalti incercau sa se lumineze un pic. Poate a fost facut si ca un raspuns la spoturile tip: “Dorele, ne mai ti mult ma?”

Pe autostrada, cativa oameni se iau de inconstientii care blocheaza banda de urgenta doar pentru a circula mai repede, sau a castiga cateva minute, intr-un blocaj rutier din cauza unui accident. In fata mea o doamna ii reproseaza tampitei care era paralel cu masina ei faptul ca a blocat banda de urgenta, iar femeia da din umeri incercand sa scape de propriile mustrari de constiinta, fiind un om destul de slab, prefera sa dea cu noroi in persoana care-i reproseaza acest lucru. In spatele meu, eu preferand sa nu mai comentez, pentru a nu da peste un alt psihopat cu masina si obiecte contondente la bord, un domn de pe banda a doua il intreaba pe cel paralel cu mine, care stationa pe banda de urgenta, de ce a blocat banda, pentru ca cine stie, ar fi putut fi mama lui in accidentul de circulatie produs si el stanjeneste interventia salvarii. Nesimtitul da din umeri si cu o atitudine de porc infect, raspunde: Asta e! Un domn aflat pe bancheta din spate a masinii celui aflat pe banda a doua spune: Tarani! Eu ma intorc si rad. Ma gandesc ca la japonezi l-ar fi executat impreuna cu toata familia pentru a nu se mai propaga genetic mizeria si prostia.

Eu sper ca aceasta atitudine sa o intalnesc cat mai des in societatea de zi cu zi, in acest oras edificator pentru aceasta tara, pentru ca este capitala tarii si se intalnesc toate culturile, clasele sociale, nivelurile de educatie si toate culorile pielii, din partea celor educati catre cei needucati sau ignoranti sau cei cu un nivel de inteligenta mai scazut, indiferent de consecinte, pentru ca solutia de a pleca din tara s-a dovedit a inrautati mizeria interioara si exterioara in care se cufunda crestinul slab din societatea de astazi, doar pentru a supravietui cu orice pret.

Pana una alta, sunt extrem de scarbit cand vad cum un dibitoc cu un jeepan de peste 50.000 de euro deschide geanul si arunca pe spatiu verde ce delimiteaza sensurile de circulatie de pe Iuliu Maniu, trei cd-uri cu tot cu carcase fara nici cea mai mica mustrare de constiinta ca face mizerie, polueaza mediul, plasticul descompunandu-se in cel putin 50 de ani, si ca, pe partea dreapta, se aflau nu stiu cate cosuri de gunoi. Imi amintesc cu placere, ca in timpul summitului NATO era curatenie si liniste in Bucuresti, cum nu a mai fost de mult. Dar nici atunci oamenii nu realizau ca era curatenie pentru ca nu mai erau idioti in oras care sa faca mizerie, nu pentru ca firmele de salubrizare isi facusera treaba asa cum trebuie. Cum se poate sa cureti praful de dedesubt pentru a avea un aer mai curat, cand ai maldarul de gunoi deasupra? Sa revenim la filosoful cu jeepan scump care arunca cd-uri pe geam: pentru el conteaza doar sa-si traiasca viata asa cum ii place lui. Intrebarea este de ce ii place sa distruga, de ce ii place sa faca rau? Sa intrebam biserica crestina, care ne construieste oameni foarte slabi din nastere: e neputincioasa in fata diavolului, pentru ca, in mare masura, oamenii care o slujesc, sunt oameni slabi, cu comportament de sclavi, care fug de tentatiile de zi cu zi, pretinzand astfel ca le fac fata, si deci sunt puternici, cred ei. Intrebarea incuietoare este: cati preoti au ajuns sfinti dupa moarte? Daca ne-am deschide sufletul, am cloncluziona ca cele 10 porunci date de Dumnezeu, pentru a trai in armonie, ne sunt suficiente si includ toate legile pe care le scoate zi de zi justitia.

Iar ma gandesc ca la japonezi l-ar fi executat pe ‘impresar’ impreuna cu toata familia pentru a nu se mai propaga genetic mizeria si prostia. Dar deocamdata se aude foarte puternic: “Nu ai cu cine, niste tarani!”

Cei care au educatie si valori sanatoase, frumoase, principii solide, bine intentionate pentru aceasta lume, ii indemn sa nu mai fie ignoranti si sa ia o atitudine de fiecare data cand intalnesc un om mizerabil, needucat, pentru a schimba intreaga societate. Societatea trebuie schimbata de la baza, conducatorii ei, considerati mizerabil de majoritatea populatiei, sunt doar produsul, reflexia societatii in care traim. Daca nu o facem, vedeti si voi ca se intoarce ca un bumerang tot impotriva noastra. Va multumesc celor care incearca, si le multmesc anticipat celor care vor incerca, pentru curajul de a o face. Eu incerc zilnic, cu orice pret.

Intrebarea cea mai tare, in acest caz este: Care este culmea nesimtirii? Baiat finut, educat, cu mult bun simt, sa fie numit nesimtiti de un nesimtit!